marți, 30 noiembrie 2010

Glossa.

Nu, nu glossa pe care o stie toata lumea, Glossa lui Eminescu.
NU! nu acea glossa. Ci.. glossa mea. Atat am de spus. Mersi.

Ana Diaconu - Glossa.


Timpul vine si ramane,
Anii trec dar nu mai vin,
Dar eu tuturor le-as spune
Ca se-asteapta un declin.
Toata lumea astazi crede,
C-am ramas doar noi stapani,
Nu se simte nu se vede,
Chiar de stim ca sunt minciuni.


Si-am ramas doar noi pe strada,
Tremurand in stropii reci,
Sperand sa nu ne mai vada
Nici macar copacii seci.
Si-am ramas in toiul noptii
Frematand sa ne adune
Peste ceasurile noptii
Timpul vine si ramane.

Si visez cu disperare
La momentul vesperal,
Un moment de buna stare,
Cand nu vei mai fi teatral.
Mi-as dori sa-mi spui pe nume,
Sa ma stingi, sa ma alini,
Caci prin vechile volume
Anii trec dar nu mai vin.

Dar ne-am decrepit cu timpul,
Senectutea ne-a lovit.
Ne-am schimbat prolific chipul,
Ramoliti fiind, ne-am ivit.
Dar esti plin de lacomie,
Nu lasi lumea sa se-adune.
Tu mi-ai spune numai mie,
Dar eu tuturor le-as spune.

Pastulanta ne e soarta,
Alescons ne este darul.
Neinteleasa e arta,
Dar ratificat amarul.
Asadar e greu a spune..
Nu se stie pe deplin.
Dar o stie multa lume
Ca s-asteapta un declin.



Si-a venit timpul sa cerem
O viata fara truism,
Unde fapte efemere
Dau dovada d-eroism.
Dar noi am trecut prin viata,
Iar durerea nu se vede.
Daca-am spune ca ne-agata,
Toata lumea astazi crede.

Iar eu te-am iubit prea mult,
Tu mi-ai fost abominabil,
Insa timpul a trecut,
Iar tu m-ai uitat, probabil.
Ceasurile au apus
Si noi am ramas romani.
Oamenii au spus ce-au spus,
C-am ramas doar noi stapani.

Toate-s noi si vechi sunt toate.
Am pierdut ceva din mine..
Sentimente-abandonate,
Lacrimi multe si suspine.
M-am ascuns de lumea vie,
Unde bucuria sede,
Iar starea-mi de marsavie,
Nu se simte, nu se vede.

Si-am ramas doar eu la fel,
Tu nu mai esti langa bine.
N-am rabdarea de otel
Ca sa pot trece cu bine.
Asadar, voi afirma
Ca peste cateva luni
Va veni si vremea mea,
Chiar de stim ca sunt minciuni.

Chiar de stim ca sunt minciuni,
Nu se simte, nu se vede.
C-am ramas doar noi stapani,
Toata lumea astazi crede
Ca se-asteapta un declin,
Dar eu tuturor le-as spune:
Anii trec dar nu mai vin,
Timpul vine si ramane.

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Visurile raman vise. Si devin obsesii.

Da.
Vis - ce ar putea fi mai frumos ca visul perfect? Atotputernic? Inavuabil, lipsit de defecte? O incarnare a dorintelor ce se imbina cu focul obsesiilor noastre si nu dureaza, in mintea noastra, mai mult de 5 minute. Da. Doar 5 minute. Ati observat cum visam, si apoi ne trezim brusc. E dimineata. Soarele ne strapunge ochii cu razele lui provocand dureri in adancul mintii noastre, noi incercand sa ne aducem aminte ce-am visat, constientizand ca a trecut noaptea si pe durata acesteia mintea noastra nu a proiectat absolut nimic pe gene?
Vis = înlănțuire de imagini, de fenomene psihice și de idei care apar în conștiința omului în timpul somnului.
Dar da. Acest substantiv "Vis" are 2 intelesuri cand e pus la plural.
Vis = subsantivizarea verbului "a visa."
Visuri = aspiratii.

Nu exista om care sa nu aiba vise si aspiratii. Iar obsesia realizarii visurilor devine un vis, devine un truism, o banala obsesie deja iritanta, anodina, precara.
De ce de fiecare data oamenii isi gasesc un hobby de care se ataseaza din ce in ce mai mult. Nu-l mai pot schimba, parca li se imprima pe praful din craniul lor. Un praf combinat cu ganduri poate prea putin genuine (si nu copiate), ganduri fara pic de creativitate, ganduri incapabile de a cauta o salvare, un mod de a petrece altfel timpul, inafara celui de a se produce.. "rutina" unei rutini, iubirea aceluiasi lucru, iubirea proprii obsesii, devenind imunda, deja.

Visurile raman vise. Si devin obsesii.
De ce am ales acest subiect?
Nu stiu. Sunt apostata si prozelita unui cult a spontanietatii.
Am fost inspirata de un prieten, un amic. L-am rugat sa-mi spuna 2 cuvinte. Am primit "Vis si obsesie."
Iar aceste 2, combinate, creeaza placerea unei scrieri anodine, cu o legatura strict puternica, legatura dintre ridicol si sublim.
De la sublim la ridicol.. este un pas infim.
Sa ne gandim. Un ipochimen prezinta idei ce apar in constiinta sa in timpul somnului, cum spune definitia. Dar un altul, pe acelasi subiect, isi tulbura propria vointa cu idei fixe, prestabilite, o imixtiune de ganduri apartinand unui truism, ganduri bazandu-se pe aceleasi idei, pe aceeasi rutina.
Persoanele combina drama cu obsesia.
Si astfel se obtine obsesia de a dramatiza, de a vrea atentie obtinuta abominabil prin iritarea persoanelor, care, cand vad persoana intr-o stare jalnica si presarata cu suferinta pe gene-i, nu-i vor spune sa "se care".

Toti vrem atentie. Dar de ce nu o putem obtine in mod radiant? Fulminant? De ce nu?
Pt ca astia suntem, nu ne putem dovedi noua cine suntem si ce vrem. Nu. Nu ne-am nascut sa fim cine vrem, ci sa fim cine trebuie. Iar daca nu ar trebui sa fim cine trebuie, am fi cine vor altii. Pt ca la asta se rezuma societatea noastra. La stoparea visurilor si implinirea obsesiilor. La imprejmuirea gandurilor semnificative si elaborarea de noi indoctrinari, predispuse la anacronism, la erori, la nesatisfaceri. Si visam.
Iar visatul e tot ce ne ramane de facut. In subsidiar, nu putem arata lumii ce vrem doar prin niste visuri si niste dovezi decrepite. Ne trebuie ganduri sustinute de argumente puternice. Dar gandurile noastre sunt de ceva vreme indoctrinate sa gandim in favoarea "LOR", sa nu ne putem da seama care-i diferenta dintre vise si visuri. Iar mai apoi obsesii.
"Visurile de a demonstra ca obsesiile pot fi doar niste vise."
Ce pacat ca nimeni nu ne-asculta. De ce mi-am dat eu seama de diferenta? Pt ca m-am saturat de ganduri pastulante in mod inoportun si cuvinte aruncate aiurea, oameni fara pic de sens si fapte fara pic de judecata.

Vreau sa visez ca exista si visuri..

Ne mai auzim. Sper.
Din nou.
Si inca o data.

luni, 15 noiembrie 2010

A venit Iarna.. Acopera-mi inima cu uitare.

That's what they all say, he said.
But I swear to myself I'm the only one who told you that..

Si, iata-ma inca o data in anotimpul asta atat de inoportun. Il simt ca pe o emulatie intre propriile-mi sentimente cu el insusi. Ma simt prozelita unui cult de falsificatori de sentimente, asadar, sunt vindicativa, dar nu din rautate. Vreau sa ma elberez de ghearele ce ma tin prinsa intr-o genune ezotera si nu ma lasa sa tip, sa urlu, sa las durerea sa iasa din mine, sa iasa din mine provocandu-mi alta durere ca apoi sa iasa si aceasta!
Da, ma doare, ma doare din ce in ce mai tare cand stau si ma gandesc ce truism trece prin gandurile mele.. Sunt versatila si nu stiu ce vreau..
Sau stiu ce vreau? Cu siguranta stiu ce vreau.. Dar daca ce vreau este imposibil de obtinut? Dar de ce este imposibil de obtinut? Poate pentru ca nu stiu ce vreau? Sau poate pt ca.. sunt prea trista pentru a ma mai gandi la consecinte? Traiesc cu gratitudine fata de persoanele care-mi sunt aproape, traiesc cu mine, traiesc pt mine..
Am avut de curand la scoala o tema "Cine sunt eu?" (Cu alta ocazie, probabil, o voi posta.) si chiar am reusit sa imi pun, in sfarsit, aceasta intrebare, gandindu-ma mai mult sau mai putin la.. tine?
Da.. Cine sunt eu? Eu.. eu sunt eu. Intrebarea mai importanta este "cine esti tu?" sau .. mai bine zis. (nu, nu mai bine, dar mai neconfuz.) Cine sunteti voi?
Voi.. voi sunteti cei (inclusiv tu..) fara de care eu nu as fi eu. Si acum stiu ca v-am aburit de tot.
M-am gasit in pozitii anodine in aceasta perioada, cu toate acestea, m-am simtit si o persoana fara de care tu(voi) nu ati fi schitat un zambet prodigios. Macar atat, nu? Mi s-a zis ca sunt o persoana suficient de amuzanta incat sa nu primesc o tigaie in cap la glume proaste. Si mi-am dat seama ca sunt amuzanta uneori prin glume genuine, alteori prin lucruri legate de starile mele, momente in care eu ma simt alienata de lume, iar altora li se pare amuzant. Dar nu, nu ma supara. Habar NU aveti cat ma bucura ca desi eu sunt suparata, lumea nu sta dupa mine sa ma intrebe ce am, si-i pot face sa zambeasca, sa rada, sa ma ia in brate pt ca le fac ziua mai buna. Este.. cel mai frumos dar. Este.. tot ce un om searbad, anost ca mine isi poate dori. :)
Mi-e dor .. nu stiu de ce mi-e dor. Dar stiu ca imi este. Probabil ca imi este dor de momentele in care stiam cu siguranta de ce imi era dor. Cu toate astea, de e am ajuns aici? De ce am ajuns sa-mi exprim sentimentele pe o pagina de jurnal virtual, cand eu.. nici macar nu sunt in stare sa tin un jurnal? Nu am fost in stare niciodata. De ce? Sunt o persoana mult prea spontana (cel putin asa credeam ca sunt) ca sa-mi pot tine ideile pe o pagina simpla, recitindu-le mereu in acelasi fel, fiecare cuvant fiind mereu scris pe aceeasi pagina, in acelasi loc. Nu, nu ma caracterizeaza.
Dar.. scriind.. imi dau seama ca incep sa ma descarc. :) Ce bine ca probabil nu citeste nimeni.
Da, incep sa ma descarc.. V-am aratat, asadar, si latura mea "artistica" de scriere, nu numai cea simpatica, amuzanta, precum volumele specii de oameni. Mi-au zis diferite persoane ca le trebuie un dictionar ca sa-mi inteleaga arta. Dar ma pot ruga si le pot traduce chiar eu.
Hah, iar am devenit egoista, am divortat de legatura mea profunda cu neologismele in aceasta scriere, deja, se pare.
M-am gasit deseori in diferite posturi penibile.
Sau nu neaparat posturi.. situatii. Sau? Situatii din care nu vroiam sa mai plec... dar plecam fie ca vroiam, fie ca nu.
(Fac o paranteza, asadar, paranteza :
valentin oprea: sa iei in considerare chestia asta
valentin oprea: nu prea e ok sa incepi cu ,,salut dobitocilor"
Lintu™.: Meh.. )
valentin oprea: m-am prins ca e asa la....'shto dar..unii prosti
valentin oprea: poate nu se prind
Lintu™.: E la 'shto grav. )
Chiar ii multumesc acestui ipochimen ca-mi da sfaturi si se implica in latura mea profesionala (not) de a scrie pe o pagina. >:D< Hug, omule. :))

Reveniiiiiiind.
Cine nu s-a gasit vreodata visand, si avand cel mai frumos vis?
CINE?!
Nimeni.
Si sa ne fi dorit sa visam panaaaa dimineata?
Si mai mult? Si mai mult? Si tot mai mult? Sa nu iesim din lumea aceasta. O lume a viselor in care noi insine sa putem visa.

Ca apoi sa ne trezim brusc la apelul unei persoane "scoala, ba, putoare."
Dupa o serie de injuraturi, ne cufundam la loc in perna, si ne gandim ce visam. Ne aducem aminte. Injuram si mai tare.. si ne trezim tristi, melancolici, inavuabili..
Sau situatii in care esti dispus sa minti pentru siguranta prietenilor tai fata de parintii acestora.. cand stii ca ei sunt in mare pericol? Ce rost are daca el/ea vor sa se ascunda de parinti?
Ai face orice ca sa-i fie bine, nu-i asa? Dar le-ai spune parintilor daca el te-a rugat din toti "muschii" lui sa nu?
Meh, asa ma gandeam si eu. Greu, isn't it?

Sau situatii in care iti vine sa-ti pocnesti colegul de banca pt ca l-ai ajutat la ceva teste, si ce s-a intamplat? El s-a ales cu o nota incredibila, iar tu ai dat inca o data colaps in ordinea gandurilor tale, dovedindu-ti ca esti un dobitoc indobitocit de infect in mod indobitocibil.. luand o nota de toata rusinea..

Momentan, sunt cam in pana de timp si idei. Probabil ca voi continua aceasta.. prima postare din anul scolar, dar nu acum.
Va multumesc tuturor.
Si ne mai auzim. Sper.
Din nou.
Si inca o data.

vineri, 20 august 2010

Un jeg, doua jeguri, trei jegi.

Eye for an eye and everybody goes blind.

M-am gândit sa încep cu aceasta sintagma astfel încât sa pot face o introducere la starea de mușamalizare si de scarba pe care mi-o provoaca aceasta populație.
Sentimente peste sentimente, toate aruncate aiurea.
Imi inspira :
I can't afford you, you cost me too many feelings.
Toate vorbe aruncate aiurea, de puștani care nu înțeleg absolut nimic și cred ca se joaca cu anumite persoane pe degete.
Îmi faceți scarba.
Anyway, iată-ma, m-am întors, eu cu teoriile mele revolutive pe care le am. M-am intors in a scrie pe o pagina virtuala, stand intr-o balta de ganduri, navigandu-mi propriile degete pe o tastatura prafuita si batuta de vreme.
Mda, iar scriu de parca as avea chef a ma juca cu fulgerul.
Anyway.. Gata cu rubricile : Specii de oameni.
Pe restul vi-i puteti imagina si singuri.
Imi pare rau ca-mi vars amarul aici, dar pt asta o si fac, stiind ca nu vede nimeni.
Voi reveni cu niste scurte scrieri, probabil.
Pana atunci, toate cele bune.
--
Lintu.

*Citit va rog urmatoarea postare, am scris-o in aceeasi zi cu aceasta, asadar o sa fie vizibila mai greu.

vineri, 28 mai 2010

Iubirea este realizarea celor ce nu pot dispretui.

*Nota : Pun aceasta postare in amintirea celor dragi. Mi-e dor de voi, oameni.

Iubirea este realizarea celor ce nu pot dispretui.

Partea I – Comentarea citatului
De multe ori am impresia ca traiesc intr-o lume, intr-o societate absolut mizera, unde oamenii sunt prefacuti, unde nu mai exista acel sentiment neexplicabil, coplesitor, adanc, acel sentiment... viu. Totul se intampla mult prea repede, mult prea vulgar, si stiu ca o mare parte din aceasta generatie, nu e de acord cu mine. Dar nu-mi pasa, de data asta nu-mi pasa. Aud din ce in ce mai des replica „te iubesc”, iar in secunda urmatoare „te urasc, cum ai putut?” De la iubire la ura este un pas imens, in timp ce, de la sublim la ridicol, este un pas infim.
Detest sa vad tanara generatie cu extraordinare mesaje de dragoste. Daca intrebi unb pustan, ce-si tine senzual mana cu prietena lui, ce-i „aia” iubire, va ezita sa dea raspunsul. Pana si un copilas pe care il intrebi „ce inseamna s-o iubesti pe mami?” va sti ce sa raspunda. Nu va fi un raspuns extraordinar, dar inocenta acestuia te va face sa zambesti.
Iubirea-cadere sau inaltare? ... As zice... Amandoua. In primul rand, nu e doar un tip de iubire... Exista iubire intre persoane, iubire de putere, iubire de arta, etc. Iubirea de putere reprezinta cel mai exact Caderea si Inaltarea. Ne inaltam, devenim puternici, si apoi cadem in nestire, devenind nimicuri, devenind UN nimeni. Si iubirea asta-ntre persoane... Putina-i iubire. Mie-mi inspira, mai mult, un sport, un joc de cuvinte : „Si eu te iubesc, draga!”
Sunt un om, o persoana de 24 de ani. Una singura, care nu incearca sa se faca auzita, isi spune doar gandurile.. Consider ca iubirea are suisurile si coborasurile ei, focurile ei, etapele ei.
A te indragosti pare intotdeauna un miracol, pare ceva etern, ca si cum dragostea va dura pe vecie. Noi credem, in mod naiv, ca suntem cumva scutiti de problemele ce au sa urmeze, nefiind ingrijorati ca, (virgula) cu putin ghinion, dragostea se va stinge. Ne nastem imperfecti, primind iubire sacra, de la femeia aceea, careia ii zicem „mama.” Dar mergem prin viata, in speranta gasirii iubirii perfecte si a perfectiunii in sine. O data gasita iubirea, avem impresia ca am gasit SI perfectiunea, ca totul este perfect si ca suntem genuini, scutiti de greseli. Dar nu e asa, gresim, ne certam, ne despartim, iubim iar, iar ne certam, iar ne iubim, coboram, urcam, pana devenim in sfarsiti constienti de greseli. Trist e ca orgoliul nostru ridicol de puternic nu ne lasa sa credem ca noi am putea gresi... Va imaginati ca daca n-ar fi macar 2 persoane intre care sa existe... dragoste, nu cuvantul, nu sportul, nu actiunea, doar... dragoste, pamantul ar fi distrus de mult?!
Imi amintesc si acum ziua in care am inceput sa te apreciez si mai mult. Era o zi urata, iar tu avusesei secvente in care-mi apareai un strain de vreme, si de mine, momente in care ma simteam nenorocita de privirea ta. : (urmeaza, practic, ziua aceea.)

-- Partea a II-a, continuare.

Nu mai era mult, ma grabeam cu pasi repezi spre tine. Ploua. Ploua si ma uda din cap pana-n picioare si aratam ca dracu`. Dar nu-mi pasa cum arat. Stiam ca doar prezenta mea e importanta pentru tine, nu si modul meu oribil de a ma imbraca, sau modul dezgustator de a ma farda. Deja te vad, arati de parca m-ai asteptat in acelasi loc, sub o umbrela rupta, veche, melancolica, o vesnicie, dar stiu ca stai acolo doar de 5 minute. Stai cu spatele, nu ma vezi venind, nu-mi auzi pasii, nu-mi auzi inima cum bate pentru tine. Te intorci brusc si te uiti fix la mine. Parul saten imi este atat de ud, incat picaturi de apa de ploaie curg siroaie. Ma iei in brate si-ti pui umbrela deasupra noastra. Incepi sa-mi mangai parul. Cauti in buznar o batista de hartie cu care imi stergi ploaia de pe buzele-mi carnoase. Te uiti la mine din nou, si, uda cum sunt, ma iei in brate. Ma strangi la pieptul tau uscat si cald. Te ud si pe tine, incepi sa razi, dar eu ma inrosesc toata. Ma iei de mana-mi rece si inghetata si-mi spui ca asa ai vrut tu. Iti pui mana pe obbrajii mei rosii, aspriti de vantul umed al ploii acide ce-mi topeste inima. Imi spui apoi la ureche o mare de cuvinte si ca esti un biet pustan ce a pierdut totul in lupta cu sentimentele, mai putin pe mine. Cat de frumos esti, baiete! Si cat de mult ma faci sa te ador! Dar de ce te cred? De ce te cred cand stiu ca-mi faci atata rau? De ce... De ce te iubesc?!
Ma strangi la pieptul tau, c-o mana si ma saruti pe buze. Ce buze calde ai, si cat esti de frumos, si cum ma faci sa cred ca in bratele tale sunt altcineva. Si, O! Ce buze calde ai. Caldura sarutului tau imi da putere sa continui sa gust din tine, din viata ta, din noi. Incep sa vars lacrimi, dar tu mi le ascunzi in palmele tale si-mi zambesti. Spuneai acum ceva timp ca dragostea e o inclestare a 2 spirite insetate de liniste si frumos. Si atunci, de unde pasiunea asta atat de frumoasa intre trairile noastre?
Mergem apoi intr-un loc cald, o incapere cu lumina slaba. Nu te vad bine, ce faci, unde esti? Te caut cu ochii, confuza, prin camera asta atat de straina. Vii si ma iei de talie. Esti in spatele meu, nu te pot vedea. Imi saruti din spate gatul, cu buzele tale calde. Un fior incepe sa mi se plimbe-n tot corpul. Imi ridic mana tremuranda si incep a te mangaia pe obrajii satinati. De cum te ating iti infingi usor dintii in gatul meu. Dar nu ma doare, nu.. abia acum incep sa te simt, sa-ti simt sangele visiniu fierband pentru mine, sa te simt aproape, iubire.
Dar brusc, nu te mai simt. Ma dezgusti, baiete! De ce am atata nevoie de tine? Ma apropii usor de lumanarea ce arde in liniste pe masa. Ce liniste, atat de liniste. Totul e mort in jurul meu, dar tu unde esti? Din camera asta mare, gasesc un drum spre o incapere mai mica. Lumina unui varf de tigara danseaza prin intuneric. Vin si te strang in brate. Te rasucesti si te eliberezi nervos din bratele mele, apoi iti arunci tigara pe geamul crapat, dar totusi, larg deschis. Esti distrus, ce ai? De ce taci? Ma uit la tine . Ma intorc si plec in camera-n care arde linistit lumanarea. Ma asez si sorb zgomots din paharul meu cu apa rece. Vii langa mine. Ce e? Ce-am mai facut? Imi mangai gatul, parul, si ma saruti de zeci de ori pe buze. Apoi te opresti. Te uiti la mine. Ochii, din imaginea paradisiaca, devin agiatati, plini de emotie, parca. Imi spui pentru prima oara „Te iubesc”, si-mi strangi puternic mana. Ma intinzi pe spate si incepi sa ma saruti. Ma musti de gat de ureche, de buze. Doamne, te ador! Iti plimbi mana calda pe bustul meu aproape dezgolit de bluza-mi ridicata. Te ridici, apoi, usor si ma tragi spre tine. Stau rezemata de pieptul tau si ma simt in siguranta. Zambim reciproc. Cat esti de frumos. Multe vreme tacem. E liniste. Ma ridic usor si iti sarut buzele fierbinti. S-a facut tarziu. Imi zici ca nu vrei sa plec, dar eu insist, trebuie. Zambesti melancolic, imi strigi numele in soapte, sperand ca eu sa nu-l aud. Tu stai in prag, eu ma indepartez. In final, ramai in spate. Cu gandurile pline, in lift, zambesc privind oglinda murdarita de amprente. Lifrul era vechi, mancat de vreme, cu o lumina slaba, si cifreleke etajelor razuite de timp. Si astfel, ajung unde sunt azi, iubindu-te, recunoscandu-mi de fiecare data vina, coborandu-ma, inaltandu-ma dupa sentimente. Si da, baiete. Sunt constienta de asta.. Te iubesc, nu cuvantul, nu sportul, nu jocul de cuvinte, nu actiunea.. Pur si simplu, te iubesc, in ciuda diferitelor stari, coborasurilor si urcusurilor dintre noi.
Iubire- cadere sau inaltare? As zice... amandoua, dar poate fi doar una, cand le iei pe amandoua ca atare.
Si, Doamne! Ce buze calde aveai..

Specii de Oameni. Vol III.

Okei, s-ar putea ca asta sa fie cam ultima rubrica pt specii de oameni, nu d-alta, dar eu incep deja sa ma plictisesc grav, punct.



O sa incep cu o specie cu care am avut d-a face chiar acum 2-3 zile.


Taxius Imbecilus.



Am fost plecata pt o saptamana si cateva zile inafara tarii. Am venit in Bucuresti. Avionul a aterizat pe aeroportul din Baneasa.

Da-i sa luam Taxi.

Alearga tata dupa unu`- Era luat. Dupa altu - Tot luat. Altu' - Luat.

A venit un imbecil la el. "Sefu, vreti un "taxiu" ?" Pe langa faptu` ca m-a pufnit rasu' o pufnise si pe mama. Avea efectiv fata de dobitoc. Pantofi de cocalar in picioare si un tricou alb pe care scria Armani.

Vine cu taxi`ul. Eu ii zic tatei "tata, nu e bun. E 3,5 lei/km."

"Nnu are, ma, cum. Treci in taxi."

Cum eu nu ma pot contrazice niciodata cu tata am zis hai, treaca mearga.

Ala continua sa vorbeasca cu "sefu`", mesteca chunga, si la un moment dat s-a bagat o manea super cul la radio.

El : "Ma scuzati, sefu`, da-mi place melodia asta, o voi da mai tare."

PAI, BA, DOBITOCULE, AIA E MELODIE?! CE ASCULTI TU NU POATE FI NUMITA MUZICA, AAAAAAAAAAAAAAA!

M-am enervat, mi-am scos frumusel ipod`ul din ghiozdan si am bagat un metal d-ala nenorocit si l`am dat la maxim. Cum a auzit tobele, chitara, solo`urile, astea, a dat mai incet radioul, nenorocitu`. Si se uita la mine cu o privire fixa, in oglinda. Si cu o moaca d-aia gen " Roacheritza dreq!"

Pe zece km a 3.5 lei, taximetrul arata 80 de lei la sfarsit. Tanana. S-a enervat taica-miu. Si maica-mea. Nu era vorba de bani, ci de faptu' ca ai mei urasc sa fie tradati/mintiti/escrocheriti, d-astea. Taica-miu vorbea normal, incet, ca un om normal. Ala tipa. DE MAMA FOCULUI. Cum indraznim noi sa-i cutezam autoritatea? Si TAXIMETRUL! Si vai, ce scandal pe ala, tipa, ne auzea tot blocu'. Se enerva si mai tare cand il vedea pe taica'miu ca rade de el, calm, asa, cum e toata familia noastra. Pan' la urma a cedat in fata calmului maestrului si ne-a cerut doar juma' de suma.



Dar ca sa fac un rezumat. Aceasta specie.

-Vorbeste cu sefu'.

-Este aproximativ forma suprema de cocalar manelist iubitor de manele. (a.k.a. poluare fonica.)

-Se enerveaza daca ii cutezi maretia, valoarea, talentul etc.

-Are 249489394839048493 cruci in masina.

-Se presupune ca e mare credincios, dar asculta manele (CEL MAI MARE PACAT) si injura rockeri + Metalisti si de mama, si de tata si de morti si de raniti.

-Se imbraca benga, nenica.

-Afemeiat la maxim - Asta se uita dupa o blonda pe strada. Si-a si spus in gand, dar suficient de tare incat sa auzim "mama, ce-as fute-o p-asta.."

-Ar trebui sa faca ca Marilyn Manson. (Imi place tipu`, n-am nimic cu el, tot respectu`) - Sa-si taie doua coaste ca sa ajung mai usor cu gura la partea de jos, pt ca nu poate avea nicio femeie.

-Sa urle daca nu-i platest cat trebuie.

-Sa zica ca reclamele de la semintele nut-line il reprezinta, cand nu e adevarat, pt ca alea sunt ABSOLUT GENIALE! Le adorrrrrrrr. El nu se compara cu alea.

-Hmm, nu mai stiu. Prost de pute si dornic de sofat. Ii place sa fie sofer, nu somer. Dar creierul lui e somer. Va asigur.



O alta specie de oameni. Hmmmm, lemme think.


Okei, pe bune, ma opresc din a scrie, I don't give a Fuck. Ati frecat`o destul toata viata voastra asa ca nu-mi puteti spune mie ca nu am ce face cu viata mea. Scriu ca sa nu mi se raceasca degetele pe umila mea tastatura DIN PLASTIC, HELL YEAH. Si stii ce? Chiar nu-mi pasa ce crezi.

Cum Nu mai am o idee buna, ceva, la care sa poti rade tu ca un porc imputit ce esti, cum sunt un nimeni in fata ta. De ce? Nu mai sunt buna sa te amuz, sa-ti fac pe plac. AND WHAT? TI SE PARE Ca imi pasa? haha, I'm a cold hearted bitch, you cand go and stuck some wise buggs in your throat, `cause I won't give a pretty damn FUCK, y`know? Dar, stai, am uitat. Tu vrei numa' sa razi, sa ai talent si valoare si eventual sa-mi spui ca sunt imputita. Dragule, oi fi in toate felurile, dar nu mai mult ca tine. Vrei sa fiu originala, sau ce? Originalitatea consta acum numai in copierea celui pe care il vezi mai sus de tine. Eu nu's asa. Eu Merg pe cont propriu, daca nu-ti convine... M-as multumi sa stiu ca iesi dracu` de pe blogu' asta o data! :)

Ma bucur ca ati citit mica mea izbucnire. Carati-va, dobitocilor.

Multumesc. Sa aveti o zi groaznica.

marți, 13 aprilie 2010

Specii de oameni. vol II.

Salut, dobitocilor.

Se pare că iar m-a pocnit chefu' să scriu, aşa, iar, pe acest blog amărât şi fără prea multe vizualizări. Sinceră să fiu, nu prea-mi păsa dacă îmi citeşte cineva tot "nonsense'ul şi bullshit'ul" de p-aici.

Mai sunt 2-3 persoane, aşa, care au citit, şi chiar mă miră, dar pe lângă asta, ăia 2-3 ştiu că am avut mai devreme o rubrică numită "Specii de oameni." Ei bine, asta e Volumul II.

Prima specie care îmi cam umblă prin creierii capului, şi care dansează, jucând table la lumina lunii este...


Tentativus des laudatus ratatus.


Nu ştiu dacă v-aţi prins de ironia acestui titlu specios, dar bine calculat. Se referă la oamenii aia pe care îţi vine să-i izbeşti de toţi pereţii unei băi, şi apoi să-i închizi în cabina cu WC, sperând că el să cadă în toaletă şi să tragi apa. Dar, da. Se referă la fenomenu' ăla supranatural, numit "laudă handicapată".
Când un Tentativus des laudatus ratatus vine la tine, primul lucru pe care ţi-l poate spune este : "haha, fraiere. Nu-ţi faci banchetu' la Belaggio."
Oamenii ăştia mă scot din sărite. Dacă cumva tocmai ţi-ai cumpărat ceva nou, te trezeşti cu ei pe cap "haha, fraiere. Al meu e mai bun." Iar singuru' mod în care poţi scăpa de ei este acela de a le spune "Eşti o persoană obtuză, care mă dezgustă prin imunditatea acumuluta pe parcursul vieţii tale indimenticabile şi impertinente." Cel mult, n-o să înţeleagă decât verbele şi prepoziţiile, şi o să-ţi zică că eşti prost, că nu ştii să vorbeşti.
Apoi, dacă te întâlneşti cu el pe stradă, o să se prefacă că râde de tine. Râsul forţat îi ocupa3 pătrimi din activitatea creierului şi astfel, nasu' lui strâmb va face o cunostiinta de scurtă durată cu asfaltul zgrimturos. De unde şi teoria => Râsul forţat provoacă râs pan' la durere de burtă, d'ăla natural. De ce? Pentru că văzându-l pe acel ipochimen, o să te pufnească rasu' până pan' faci febră musculară.
D-asemenea, genu' de persoane care se îmbrăca aparent normal, dar nu se pot aşeza pe iarbă, să savureze o bere şi să asculte un cântec la chitară, sau să joace un wist, pe motiv că-şi murdăreşte uimitoarele haine. Pe lângă asta, este o persoană nesuferită şi comentează la orice lucru pe care-l faci, dacă te-a fixat că şi ţintă. Meseria GRANDE a părinţilor lui e ca şi cum ar fi a lui, şi se laudă cu asta spunând că defapt, tot meritul este al lui, şi-şi poate lua tot ce-i pofteşte inimioară bazându-se pe acest merit.

Este "ratatus" pt că ştim cu toţii că n-ar ajunge nicăieri, cu absolut niciun "talent" şi nicio "valoare", dar acesta crede că va ajunge probabil să prezinte Top Gear.

Nu.. deja... e prea mult pentru mine, e prea mult să înţeleg fenomenu' ăsta de "culitate" supremă. Puştii care sunt viitoarea generaţie fumează la greu, când nici măcar nu le cere organismul, şi ca să fie mai cul, eventual, scot şi filtrul. Îşi bagă pe gât prafuri şi pe venă mizerii ca să simtă şi ei ce-i aia "adrenalină" când nici nu ştiu ce înseamnă cuvanul, au nspe iubiţi/iubite şi vor "senzaţii ţări". Zău, la vârstă lor (clasa a 5a, mai exact.) abia îmi intrase noţiunea de rock în cap.

Am cam aberat niţel de la specia mea, but, tell ya` what, I don't really give a fuck.`
Ajungem astfel la o altă specie.
Cred că XEROX ZEROX e numele perfect. Xerox de la.. xerox? Copie fidelă a oamenilor din jur, şi zerox.. de la ZERO PERSONALITY.

Umm. Începem aşa :

Înţeleg să mai iei de la o persoană ceva, de la altă altceva, de la altă încă ceva, şi de la alt om încă altceva. Aşa se creează, oarecum, o personalitate, că de, să fii singur atât de creativ încât să poţi să te formezi singur, fără niciun idol, fără să vrei să ai o parte dintr-o persoană pe care o admiri enorm, nu prea se poate. Asta, însă.. asta e una. Alta este atunci când copiezi şi copiezi şi dai "paste" în tine, pe faţă ta, în hainele tale, fără pic de stil, ş fără a schimba nimic, ca să-ţi arăţi originalitatea. Nu o dată mi s-a întâmplat să-mi văd câteva din expresiile mele pe haifaivurile altor "fane." Nu ştiu cum să vă explic. Eu NU mă consider cul, pt că, pentru mine, cularia este ultima formă de "cocalarism." Mă consider normală şi funcţională, din acest punct de vedere. M-am săturat de persoane tip Xerox, şi nu numai cele "legate de mine", cât şi de cele pe care le văd pe stradă.

Exemplu : Ieri în metrou.

Mergeam, şi mergeam, şi mergeam, până am ajuns la capatu' metro'ului. 2 Ţipe, blonde, cu tocuri de 15, şi fustiţe scurte, (AMBELE, DA!) coborau frumuşel scările, în grabă, ca să poată ajunge la timp în minunatul rai de metrou. Controloru,care le privea cu un dispreţ total, după ce acestea au intrat în metrou, a început să le înjure. Am început să râd auzind "F***-** muma-n *** de pana*ame depra*aţe ce sunteţi, ne stricaţi ţara asta şi ne faceţi de râs, da-v-aş dracu!"
Sincer? Omul avea dreptate. Aici, nici macr nu ştiu cine pe cine copia. Blonda 1 pe Blonda 2? Sau blonda 2 pe Blonda 1? Nu ne ajută cu nimic femeile depravate în această ţara, cel mult, una care arată bine, are ceva în cap, şi nu vorbeşte cu "fată!"

sâmbătă, 10 aprilie 2010

Specii De Oameni. Vol I.


Salut, dobitocilor.

Fac o paranteza : MULTUMESC, YOYO! Ai avut UNELE idei geniale. Cine vrea id-ul unei genialitati pure : ioanabell . Everybody KNOWS yoyo!

Da, de data asta, să moară ţânţarii dacă mai zic "mă reapuc", pentru că o ştiu prea bine că nu o voi face.
Scriu pur şi simplu când mi se ridică părul de pe creştet, sau când mi se rupe o unghie, saaaaaaau când am un cârcel la degetu' mic de la picioru' stâng.
Subiectul pe care am de gând să-l abordez azi este "Cularia".
De ce asta? Pentru că încep să mă cam satur de... Oameni "cul."

O să încep mai întâi cu Libidinosus Snobusus.

Acest specimen este omul snob, care nu poate să dea banii pe o bere pe motivul că nu are gust demn pt un sânge albastru. După părerea mea, sângele din voi devine alb, că doar, la cât moloz mâncaţi, este irefutabil să fie altfel.

Oameni care vin la tine şi-ţi cer o ţigară. Dacă nu e marca "Virginia Slims", ţi-o aruncă pe jos şi-ţi spune că nu mai vrea, că nu are rost, că nu se oboseşte să fumeze ceva nedemn de sânge albastru, pardon, alb.
De-asemenea, Libidinosus Snobusus are o vestimentaţie deosebită. De-obicei, indiferent de sex, Fixativul de la propriul stilist nu lipsete. Ochelarii negrii per total, cu nişte inscripţii minunate pe ei, la fel. Deobicei, o cămaşa în carouri şi un tricou în dungi, că să se potrivească perfect, amândouă de la Firme precum Xdye sau Jennyfer. În picioare, poartă în general nişte "nike`uri" albi, cu nişte dungi perfecte, trase intenţionat, că să pară murdărie şi că să arate adrenalină. De obicei, întâlnim texte precum.

Individ 1. :"bhaaaaaa, coaeeeeeeeeeeeee, n-o să ghiceşti ce am făcut aseară!
Individ 2 :ce, mă?
I1. : Am văzut o uşă, frate!
I2. : Aşa.. şi?
I1. : ŞI AM DESCHIS-O, FRATE! ÎŢI VINE SĂ CREZI?! PLM!"

De-altfel, oamenii din specia Libidinosus Snobusus au câte 5 perechi de ipod acasă, şi umblă cu câte 2 la ei, că să se vadă că au bani. Au diferite site-uri şi dau massuri "Intraţi şi voi, coae, hai că nu va dor degetele, e pt mine, că mai nou nu mai am bani şi vreau să câştig un căcat pe băţ!"

Over First Part.

O a 2-a Specie : Incapabiulus des Orces


Se caracterizează prin formă supremă de INCAPABILITATE. Şi când spun supremă mă refer la... modul omului Impotent din toate punctele de vedere.

Au o figură dominatoare, ţi`o aruncă fără pic de resentimente, şi când devine şi mai înspăimântătoare privire, Conversii lor se strâmbă, într-un mod indimenticabil, iar faţa durilor face cunostiinta cu minunatul asfalt.
Sunt genul de persoane care, când se presupune că vrei să te bucuri de vreme frumoasă şi să laşi soarele să`ţi mângâie pielea, nu se dau din soare, ţi`l acoperă pe tot, şi când soarele e atât de puternic de îţi intră în ochi, nici d`ai dracu' nu s-ar pune în faţă soarelui.
De-asemenea, genul de persoane care, în timp ce vorbeşti, dacă vor să`ţi arate inteligenţa nulă din capul lor, te întrerup de 3 ori, că să poată completa cu detalii insignificante.

Dacă aş putea sfărma capetele care mă întrerup când vorbesc, Un sfert din cocalarii româniei ar dispărea. Sau, cel puţin Jumate din Incapabiulus des Orces, sau Libidinosus Snobusus.
Am uitat să precizez cum specia această, pe cale de reproducere, este incapabilă în a NU te enerva.

De fiecare data când merg pe stradă, o blondă, pe tocuri de 15.000 de inches se opreşte pentru a-şi scoate cu unghiile ei firave, mari, şi roz Iphone-ul din geanta ei de la Dior.

Se opreşte, te opreşti şi tu, aproape cu nasu-n paru' ei blond, o înjuri de câteva ori, tot nu se da, până te enervezi şi o înjuri de toţi morţii. Se face că te-aude, d-abia, şi tot te enervezi. Îi zici că e incapabilă şi îţi mişti fundu' mai departe.

Nimic nou sub soare.

Nu vorbesc numai de blonde. Vorbesc de toţi INCAPABILII care se opresc în mijlocu' străzii pentru a se scărpina pe partea dreaptă a capului cu mâna stânga!



Momentan, am rămas în până de specii, dar îmi vor venii curând. Aşadar, pe data viitoare.

Salut.

joi, 18 martie 2010

No shit. Haha.

Ce faceţi, măi?
Mamă, de când n-am mai scris ceva pe blogu' ăsta amarât.
Oricum, nu-mi pasă dacă scriu sau nu, sincer.
Doar că, îmi si place a avea un loc unde să pot scrie şi să nu-mi răcesc degetele la tastatură.
Cum tot n-am mai scris de ceva vreme.. aş vrea să vă povestesc despre un film absolut great. (as In DARK FLOORS.)
Ii are ca şi actori principali pe cei de la Lordi. (Finalişti Eurovizion 2007, parcă.)
Pe lângă asta, vă dau aişea şi un trailer :



Şi de-asemenea şi teaseru' :



Ţin să adaug pt toţi retardaţii care cred că sunt satanistă.
Dragii mei, nu sunt, va rog să ma credeţi. Sunt pe cât se poate de normala, nu-mi pasă ce credeţi, şi, ca să fie aşa, mai în ton, Go to HELL, my friend. Go to hell.
Ce vă interesează pe voi în ce cred eu?! N-aveţi niciun drept sa-mi cunoasteţi trecutu', prezentu' sau viitoru'. De ce? Pentru că pur şi simplu mi se pare absurd să vă tot bagaţi voi nasurile. ;;)

Nu d-alta, da' starea voastră de nepăsare m-ar face să fiu chiar... mai nepăsătoare. Deci e acelaşi lucru dacă aş spune I DON'T CARE!

Îi mai văd p'ăştia pe stradă, vopsiţi cu negru' pă la ochi. Şi îi auzi : ''Eu sunt satanist, coae.'' Pun pariu că, dacă îi intrebi nici măcar nu ştiu ce înseamnă Lucifer.
N'am nimic cu ateii, nici cu spiritualii, nici cu sataniştii, nici cu credincioşii, n-am despre nimeni absolut nicio părere, da' ăia retardaţi îmi dau mereu ocazia să fac mişto. (Iar eu nu mă dau la o parte de la aşa ceva.) Când or să înţeleagă românii că stereotipiile astea nu ajută pe nimeni cu absolut nimic?!
Poate că niciodată, dar eu măcar incerc sa le arăt oamenilor cât suntem cu toţii (Chiar şi eu, şi tu, şi baba de la colţ care îţi vinde fructe, şi ţiganu' care-ţi spală parbrizu'.) JEGOŞI. EXTREM DE JEGOŞI.
Şi nu pentru că nu ne spălam, ci pentru' că aşa ne comportăm, aştia suntem. Să afirmi apoi ca eşti satanist şi că mergi in cripte, de halloween, ca să faci ritualuri şi incantaţii, în întuneric, slujindu-L pe EL?! Hahah. Tre' să fii bolnav la creier. (Şi, da. E un caz real.)
Ş.A.M.D.

Pe lângă asta, m-am săturat de xeroxuri, persoane xerox, faxuri, copiatoare, etc etc. Nu mă afectează in cine ştie ce fel, da' sunt disturbante astfel de persoane pt că îmi distrag atenţia, şi'mi vine să le iau la omor.
Oricum, maine e vineri. Am 2 teste, ce tru'. Unu' la fizică şi altu' la istorie. La istorie acu' mă duc sa invaţ, că la fizică ştiu.
Şi după, zi liberă. O să fie soare si frumos. Pot în sfârşit să-mi scot geaca de piele la purtare şi să ma plimb prin Bucureşti fără să mă ud prea tare la picioare.

btw, prieteni. O sa public niste chestii scrise de mine, soon, deci fiţi pe fază. Una dintre ele, poate, chiar vă va plăcea. (sau poate nu. ce-mi pasă?)

Despre ce aş mai putea să scriu?... Despre politică am scris destul. Despre Ţară am aberat destul.
Mai vreţi să mai aberez despre ceva?

O să-mi aduc aminte de vară, etc, etc. Şi o să aberez atunci. Până una alta, vă urez să vă duceţi dracu' si mult succes în viaţă că aveţi nevoie. Ciaules. ¤¤¤HUG. HAHA. ¤¤¤

--

Lintu.

luni, 8 februarie 2010

Ah, da. Leapsa, cica. Mori, Sergiu. (Nu tu, sergiu. Ci Altu` - Erjuice.)

1. Sunt o persoana.
2. Sunt o persoana ca nimeni alta.
3. Sunt o persoana pe care o vezi pe strada zicand "Cine dracu` e?!" sau neavand absolut nicio reactie.
4. Sunt o persoana care-ti spune in fata cat de prost esti cand tu pretinzi, cel putin, ca esti destept.
5. Sunt o persoana care iti distruge sperantele zi dupa zi, cand tu crezi ca poti fi presedintele Americii. Ei bine, draga vierme, nu vei fi.
6. Sunt o persoana, doar una.
7. Gata cu rubrica "sunt o persoana."
8. Nu`mi place chestia asta, ma plictiseste. SERGIULE, MORI!
9. Nu`mi pot atinge cotu` cu limba.
10.Poate incerci sa faci asta, ca ma pis pe mine de ras. =))
11.In ultimu` timp ma obsedeaza virgulele.
12.Nu`mi pasa daca-mi spui ca nu arat extraordinar, imi pasa daca esti tampit/handicapat/retardat/prost/vierme/carpa.
13.Vad punctul tau de vedere din fiecare cuvant retardat care iti iese pe gura aia sparta. NONSENSE!
14.Fii optimist. Toti cei pe care ii urasti, vor muri, in cele din urma, zambind. Enerveaza-ma si mori. (Zambind. ^^)
15.Fac poze.
16.Fac poze si le pun pe deviantart.
17.Le mai si editez si am si Photoshop. Haha, mori.
18.Chiar vreau sa mori.
19.Ti-am zis cat de mult as vrea SA MORI?!
20.Ah, am uitat. Vreau sa mori.
21.Vreau sa cant la Phillip. ACUM.
22.Ba nu, n`am chef.
23.Asa, si? MORI, MA, MORI!
24.Imi place sa fiu eu, nu`mi place de tine.
25.Daca ai citit pana aici inseamna ca vei citi si acest cuvant si chiar si pe acesta si si pe asta si tot asa pana la punct.
26.Deja m`am plictisit, mori Sergiu`.
27.Cica codu` portocaliu expira peste o ora, am auzit acum la TV, haha.
28.Imi place ca n-am fost la scoala.
29.Cacat, mai am una pana la 30.
30.Uite`o.
40.Ah, pardon. Nu 40..
32.Iubesc Engleza.
33.Ii iubesc pe Phillip si pe Johnatan. (a.k.a. Chitarul meu, si Chestia aia care face poze. :">.
34.Iesi dracu` d`aici daca nu-ti place blogu` meu, sau cel putin de mine.
35.MA PIS PE LEAPSA TA!
36.Imi place linistea asurzitoare sau galagia...aia care te face sa-ti iesi din minti. (ma refer NUMAI la concerte, sau la muzica tare din boxe/casti. In rest, vocea ta dezgusta cum nici nu-ti poti imagina.)
37.Randul de mai sus e prea lung.
38.Imi place si orga mea, se potriveste cu Phillip. Cred ca o sa ii zic Tarja.
39.Haha, inca una.
40.haha, Uite`o.
41.Sunt destul de linistita, cand trebuie.
42.Uneori cand mai povestesc cate ceva uit despre ce vorbeam.
43.Mi-am cautat 2 ore telefonul, care imi era in buzunar, fara baterie. yey.
44.Folosesc des "umm. huh, yeah, dude, bunica. Hmm, mhm, aha." JET.
45.Mi-ar placea sa: (urmatoarele 16 puncte.)
46.~Ma duc la mare in timpul iernii.
47.~Sa citesc chiar mai mult decat citesc.
48.~Sa fiu fiu mai increzatoare in propria-mi persoana.
49.~Sa pot spune ca POT crede in anumite persoane.
50.~Sa fiu un photograf mai bun. (HAHA. SUNT LA JUMATE. MORI, SERGIU!)
51.~Sa tin legatura cu ai mei vechi prieteni.
52.~Sa-mi dau seama cand fac tampenii.
53.~Sa cant la chitara si pian MAI bine.
54.~Sa impresionez oamenii care ma impresioneaza. :">
55.~Sa merg la o scoala de photografie.
56.~Sa ma stiu mai bine pe mine.
57.~Sa traiesc.
58.~Sa plec.
59.~SA MINT SI SA NU MA SIMT VINOVATA, GOD DAMMIT!
60.~Sa mor zambind.
61.~Gata cu rubrica asta.
62.As vrea sa fiu o mai buna vorbitoare de Franceza si chiar Italiana, desi o stiu.
63.AS VREA SA MORI!
64.As vrea sa vizitez Finlanda.
65.As vrea sa inteleg stupiditatea, prostia, alea alea, din tara asta. <3
66.I believe in the Fuck-Up fairy, haha.
67.Mai am multe, ffs?!
68.Vreau sa ma duc sa citesc.
69.Sau sa-mi editez pozele.
70.Mama, poate nu iau locu` 3, minim, in concursu` tau ca te ia dracu`. =))) (Not really.)
71.Imi place verdele. O,da.
72.Sunt genu` de om Grammar addict. Nu o sa apuci ziua in care sa ma corectezi din punct de vedere gramatical. :)
73.Mori, haha.
74.Rock my socks off.
75.Hai, na. Ati observat ca imediat ce a aparut vaccinu` Pt AH1N1, nu au mai fost cazuri? =)))) PENAAAAAAAAAAAAL.
76.Doamne, nu-mi vine sa cred ca-mi scriu asta pe blog.
77.WHAY. 77, unu` din numerele mele preferate.<3
78.Nu`ti spun de ce.
79.Imi iubesc E75`u.
80.Dar imi iubesc si aparatu` photo - Nikonu` meu Coolpix P90. <3
81."<3" e oribil.
82.Nu sunt scene, emo, punk, sau cum am mai vazut "PANC". Sunt normala, ascult Metal si Rock si ma dezgusti.
83.Ascult MULT metal si rock. Pot spune ca sunt macar one kind of Metalista si Rockerita. (Urasc cuvantul.) ROCKER e mai bine.
84.Hahahahahaaha. cetatean.
85.It's madness, don't ask me to explain. yeyeye. \:D/ HAHAHA. \:D/ YEYEYE.
86.Imi plac statusurile. Si`mi place sa le tot schimb.
87.Plange una` la televizor.
88.Vreau la teatru`.
89.Mi-am auzit numele la televizor.
90.Nu, nu, nu, Nu Lintu ci Anna.
91.My name is Anna and I'm dumb.
92.WHOA. am trecut de 90?
93.Inca-i bine.
94.Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul.
95.Mai am 4.
96.Cine dracu` o citi astea? DACA LE CITESTI AI TOT RESPECTUL MEU!
97.Urasc Rozul.
98.Mori, Sergiu.
99.~Dero scoate cele mai frecvente... 99 de pete.~



Asadar, asta cica a fost leapsa. Tin sa zic inca o data celebra mea Stereotipie "MORI, SERGIU!". Ah, da. Si nu Sergiu, ala de la mine din clasa. Alt Sergiu, i se zice ERGIUS. =]
HAHAHA. :)) Mai bine Erjuice.
Asea, Deci. Asta-i leapsa.

Acuma` tre sa Aleg si eu 5 persoane. Ii aleg pe
Sergiu. (ala de la mine din clasa.
Christina. (:D Scuze, nu prea cunosc persoane cu blog.)
Ozzy. (Si eu te iubesc. :)) )
Pe... Tipu` ala. Pe Real(iatatea.) MULTUMIT ACUM?! :"> (Mai, e frumos articolul, crede`ma.)
Si pe... Sabina? :)) Pe STORY SABINA. PT ca si ea are blog si pe alti cu blog nu prea mai stiu.
A, ba da, o mai stiu pe Aiurea, da` stiu ca ar printa tot ce scrie p`aici si mi`ar baga foile pe gat. =)))
Hai, na. Va doresc "succesuri." >:D<

--

Lintu.